- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Femeie în doliu scăldată în beznă,
și doamnă cochetă îmbrăcată în soare,
chemați-vă armele
ce le-ați trimis asupra-mi!
Redă-i femeie, infernului
labirintele negre
în care doreai să mă înfunzi,
iar tu, doamnă
trimite-i focului iubirea hrăpăreață
pe care mi-ai fi strecurat-o
în inimă!
Nu-s atât de puternic
ca să mă pot feri
de capcanele ce mi le-ați întins,
dar sunt prea străin
de căile voastre.
Lăsați-mă să trec nevătămat
printre hotarele împărățiilor voastre,
iar fumul căilor mele
să mă călăuzească
spre lumea dintre viață și moarte:
spre Marea Singurătate.