|
RADIO Agonia
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
 Texte Recomandate
■ (Momentul acela cand…)
■ ​prolegomene la un plan de acÈ›iune conceput cu aportul persoanelor cu dizabilități
■ Băiatul meu
■ masă pentru două persoane È™i un gol venit de nicăieri
■ ​un poet îmbrăcat în negru È™i mortierele sale ca doi dobbermani pe autostrada prin mare
■ Copacul din hazardul acestei inimi
■ ptiu
■ Cum e muÈ™tarul pe mic
■ Măria Sa Nesomnul
■ Crepuscul
■ să nu mori niciodată când sunt prezidenÈ›iale
■ Capcană
■ mamă moartă
■ Unul dintre avataruri
■ tragedie greacă
■ în pod ard niÈ™te fotografii cu tine
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
"Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinții" poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de ana sofian [anarain ]
2024-02-27
| |
auzeam des de la tata
și căutam în sufletul meu
ca într-o ladă de zestre
știam că e imposibil
să nu fie și ceva bun
nu era nevoie să pun întrebări
m-ar fi biciuit răspunsurile
și nu sunt în stare
să mai suport durerea
adunam sfinții
le luam aurele
făceam din ele solzi
să cânt transformarea lor în oameni
așa, totul devenea mai obișnuit
și adevărat
până la Dumnezeu te mănâncă oamenii
și asta pentru că îmi plăcea să-l contrazic uneori
pe tata
|
|
|
|