Te-am regăsit iubito printre gânduri,
Şi totuşi te-am pierdut de prea demult,
Abia mă recunosc de printre riduri
Şi-n cioburi de-amintire mă scufund

Sunt singur şi eşti singură femeie,
Ne căutăm cumva la antipozi,
Mă simt bătrân în gesturi şi idee,
O umbră-ntre pereţii-aceştia uzi

Eu n-am crezut ca dragostea să doară,
Lăsând în urmă anii nemiloşi,
Ne-am despărţit odată într-o gară,
Doi tineri nebunatici şi frumoşi

N-aş fi crezut nici că iubirea doare,
Se-aprinde şi se stinge ca o stea,
De-atâta amintire umbra-mi moare,
Şi aştept să îmi apari de undeva

Abia mă recunosc printre ruine
Şi-n cioburi de tristeţe mă ascund,
Sălbatec şi flămând sunt fără tine,
O umbră sub tavanul muribund