agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | ÃŽnscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaÅŸi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 49 .



schimbă-ți lumea
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [batranutragator ]

2025-02-09  |     | 



prin fereastra mea se văd toate podurile care unesc maluri
pînă toate podurile fac un singur pod, între trecut și viitor
pînă toate podurile sunt ca șpagatul lui dumnezeu
atingînd vîrfuri de munte

prin fereastra mea se vede un curcubeu
ca un pod între ce cam visat și ce am împlinit
și dacă visele nu s-au împlinit în lumea asta urmează sfatul unui prieten
schimbă-ți lumea

schimbă-ți lumea, schimbă-ți visele
magazinele ne amintesc oricînd că nu putem avea propria viață
angajatorii întăresc asta în fiecare zi de salariu
fiecare clădire de birouri sau de locuințe ne împarte în două

de aceea orice pod ne unește, ca un catgut, ca un leucoplast peste rană
un măr nu e hrană, un măr cumpărat e la fel cum te-ai preda lumii
în timp ce un măr cules îți așterne lumea la picioare
un măr nu e hrană, e un pod între cine ești și ce poți

schimbă-ți lumea, schimbă-ți visele
întoarce-te acasă ca ulise, după ce a cunoscut lumea și a trăit viața
și femeia credincioasă și cîinele așteaptă cît e nevoie
să contruiești un pod între viitor și trecut, nu-i nimic, a durut

și a trecut, schimbă-ți lumea,
nu mai crede că tot ce e în fața ta e și în spatele tău,
înainte e tot ce omoară, în urmă e tot ce te-a învățat să trăiești
ai mai trecut o dată prin asta, deci mai poți,

schimbă-ți lumea, fii imprevizibil ca vremea
ploaia cunoaște oamenii, îi știe după forma feței
dar lacrimile te cunosc mai bine și pe afară și pe interior
așa că mergi în deșertul lacrimilor tale, apoi du-te unde lumea s-a schimbat

mergi unde nu se mai construiesc poduri, unde nu mai e nevoie
să te unești tu, cu tine, tu cel trecut cu cel viitor
mergi acolo unde ești tu, unul singur, unde ești imprimat
ca un tatuaj pe viață, n-am auzit de unul pe moarte

schimbă-ți lumea și lumea te va schimba
atîta vreme cît vei alerga se va schimba peisajul
schimbă-ți lumea, nu sta pe loc, statul nu aduce nimic, nici noroc
schimbă-ți lumea, aleargă, oricîtă moarte e în față

trecutul te ține în viață
orice iertare e un pod, dar mai bine învață să înoți, podurile
se prăbușesc, schimbă-ți lumea
nu există pod între doresc și primesc, e o durere numită înot.


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!