Se-ntâmplă uneori,
Din când în când
Să te visez cum te știam odată-
C-o mână sus, în cer,
Cu una pe pământ,
O scară între lume și între tot ce-i sfânt
Și-i dau simțirii pinteni s-o străbată...

Mai cad în gol
Și-atunci,
Voind să mă răscumpăr,
M-agăț de firul ierbii
Ori de un colÈ› de floare-
Câte minuni, cât geniu și cât mister, cât soare!-
N-ajunge-o viață-ntreagă să le număr!
Le-aÈ™ cerceta pe toate,
Avid le-aÈ™ cerceta
Și le-aș trăi pe toate, de-s bune ori de-s rele,
Le-aș ține strâns în palme și m-aș juca cu ele
Chiar dacă, pe alocuri, aș prinde-a sângera...