Acum stau,
Privesc nestiutor
o umbra pe perete
ce se reflecta-n lacrimi
si-n regrete.
Privesc contur,sublime
miscari ca de gazele
ce sterg indurerate
lacrimile grele.
Ca semn de intrebare
se misca mladios
ale penumbrei umbre,
cu ochii de-ntristare,
impresurati cu lacrimi
ce cad asa duios,
si in penumbre mici se-aduna,
caci umbra mea-i furtuna.