femei de
ochi așez pe rafturi când e toamnă
în cămară
de-ar fi să vină ierni uscate
nu voi rămâne fără sâni

pe geam copiii fug pe sănii
elanul lor
îmi e model de natural
le caut prin zăpadă urma îi ajut la deal
ca un hamal tocmit pentru iluzii

dar gaura din talpă nu mă iartă
îmi dârdâie înaltul între dinți
mă bat cu bulgări legitimii lor părinți
că eu le-am scos odraslele din suflet

dumnezeiesc nu știu ce este dar
pe chipul lor atâția funigei au plâns
că de-i adevărat că-n iesle s-a născut iisus
voi scoate aburi cum iubește-o vacă