agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-06-27 | |
mă tem,speranța-mi trece-n timp
tot mai greu apasă tristețea sufletul,iar eu încep să simt cum durerea nu mă lasă. aștept...dar tot mai mult observ că-i în zadar când nici măcar nu am pe cine aștepta mă sting încet,când ceasul bate tot mai rar mai repede trece timpul decât voi realiza. gândurile-mi sunt indiferente,când nu e nimeni să le asculte dorința-mi etern se prelungește spre abis, voința de a mă trezi,când strigătele sunt surde țelurile ce păreau a deveni reale,dovedindu-se a fi un vis. încerc să schimb ceva la mine,dar totul e de neclintit nu e nimeni care să poată să-mi dea viață însă căderea-n gol,imensul dor,le simt la infinit, deși dorința-i arzătoare,eu mă transform în gheață. și dorm,dorm tot mai mult,dorm și visez e tot ce mi-a rămas,iar asta-i tot ce vreau mă tem să-ncerc să deschid ochii,mă tem să mă trezesc, mă tem s-accept pe cineva,iar atunci tot mai mult dau. mă tem de strigăt de ajutor,de a nu avea de ales când soarele apune și luna se zărește, căci de lumină am parte tot mai rar ,iar de întuneric tot mai des când consider că strălucesc,atunci noaptea mă umbrește. iar atunci este normal ca dorința s-existe și-n tot ce fac dorul să fie etern aștern peste tot gânduri,chiar dacă sunt triste, mă-ndemn din nou,șoptind ușor să nu mă tem.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate