agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-07-03 | |
gonește legal armăsarul de oțel, din basme
ceaușiste, născut, nereparat, jăratec stins de cam ceva un secol- înclinat ca la tangaj, țeapăn mă-nclin e ultimul cocină-vagon, ultimul compartiment-urnă; în urma-mi zboare noroace și sate și și țiganii tot nu lucrează, (țiganii= nu e vb de rasism, spiritus latinum leneș) cresc grânele, înalță spicul, le supraveghează; se construiesc case &poduri în aceeași țară tristă, călcată și suptă de toți an după an (ca-n hitul cela idiot-adolescent nuanțat) aceleași dealuri triste-verzi, același gri pe buze sunt oameni pretutindeni neprieteni cu viața mai nou e și revoluția (din 89') majoră, cu drept de vot s-a propus(pulsat) țușt în UE -aici e mai bine se spune la jurnal nu se mai dă lizuca avem pokemoni, dragoni, emo-kids, new-age, world-order euro!?, dar leul tot în vagoane vine aceleași vagoane care popăsuiesc în stație-amară (e vară!) un scrâșnet psihadelic! ce joc de lumini; ce mp3 player aici e rokoteca autohtonă, scrâșș peronu' aclamă oprit la milimetru la a 10-a ar fi putut greși, ieșit pe 80% din tunel, cu ultimul rămas în el... în beznă-s sabotat, să scriu telepatic, să-l ponegresc mintal tăcere! băbuța coboară, basculată cu sacii, plase din ungaria calcă... pe iarba ne'ndoită, proaspăt unduită, nemișcată înclinată atât cât să sărute roua de pe-o vecină frunză; a-ncremenit și buburuza, se numără, așteaptă copilul a uitat mingea, ea a uitat să cadă lumina s-a'ncurcat cu sunetul, întâi pleosc, apoi calcă baba s-a'ncetinit rotirea, pămîntul are spin de dreapta? E imens, e ceresc, e ultra-hiper-mega-ne(mare)-mișcare: e trenul oprit în gară fără ca nimeni să urce, fără ca nimeni să ceară. mingea cade, văd lumina, cade baba, simt rotirea trenul se tîrăște legal anemic, singular. spre sud cu soarele în spate e trecut de amiaz' e foame, prânzul e departe, aplatizat la câmpie, așteaptă stăpânul de anii trecuți plocon rămas, promis spre viitor o soartă când ciorba nu se răcește o mănâncă caldă; la noi trenul nu circulă în grabă, nemâncat slash obosit ăia suntem noi, încărcătura inutilă gata de scuipat la următoarea oprire fără nimic de regretat, oricum... se merge spre sud cu soarele în spate
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate