eu conduc lumea

nu lumea mă conduce pe mine...

însă cum poţi conduce lumea fără carnet de şofer?

în oraşul tău nu sunt taxiuri, iubito

doar un poet rătăcind

pe o stradă mustind de iubire

am valizele pline

cu poeme pentru lumea cealaltă

asta e crucea pe care mi-o duc cu-ndârjire

inima îmi tresaltă

când mă priveşti cu ochii aceia

tulburător de căprui

dar tu eşti o femeie în floare

cuvântul te ofileşte

lacrima nu-ţi ţine de sete

sunt un profet anonim şi mă port fără plete

am valizele pline cu poeme pentru lumea cealaltă

în oraşul tău nu sunt taxiuri, iubito

doar trenuri care spre tine se-ndreaptă şi pleacă

lăsând în urmă tăcutele şine

privindu-se rece