ei bine taie-mi și mie o felie
de carte poethele meu vorbesc serios
acum s-au încățelit tristețile
cu seriozitatea nu ești
un con-sacrat serios dacă nu mai și
întristezi pe deasupra
ca noaptea
cu lux de amănunte

hai
taie-mi ceva serios ca atunci
la clubul de scriitorași viteji
cînd declama o scumpă ceva infect
ceva cu poezie și lux trist
iar asistența savura cu delicatețe

fapt care mă tembeliza afectiv stăteam interzis
pe hol mă holbam pe hol
la poze pe pereți savuram pe pereți prin ușă
nenorocirea aia infectă de lux

nu îndrăzneam să intru aveam
bascheții mei trist de bolnavi de toată coma
și niște nervi sănătoși nu glumă
toate aproape moarte
sau îngropate de vii

ce să spun de fapt era o zi faină pe-afară
cam sexy chiar era miss queen
of the damned goodest days
ei bine era viața mea adică
și nu morții ei de lume

mare complicat violentă
alias
mic-simplu-liniștită
era viața mea tăceam la greu
puteam fi ușor luat și blamat
drept mutul zilei de exemplu
sau ceva la fel de cretin păi ce
să fac mîncam mînie pe pîine
umblam pe vîrfuri așa nu cumva
să-mi tulbur exemplar
să-mi urlu mutualitatea

pe atunci treceam prin văzduh ad literam
ca un transparent
ca un aeroplan trăsnit de senin iubeam
toate mici-simple-liniștitele așa mutual
uitam să mai articulez o iotă
preziceam un big-bang al tăcerii
o lume de gesturi definitive
subînțeleasă văzînd și făcînd

acum te asigur poethele meu că îmi scot
elegant bascheții să plutească liber
aerul acela de poezie de lux trist
muncit nenorocit și mut

let it be tristesse ma jolie
acum o să pot rîde de-a binelea
de-a dreptul grobian și concret

acum o să mă simt așa de prăpădit
încît o să devin de viu poet