Într-o noapte, Gioconda
mi-a apărut în vis, spunându-mi :
“Pe tine te-am ales
să afli taina misteriosului surâs
cu care m-a înzestrat Leonardo da Vinci,
pentru că numai tu îl poți înțelege
cu adevărat.
Surâsul meu este de fapt
o ironie batjocoritoare
pentru toți acei care vânează
puterea și aurul,
neînțelegând că tot aurul din lume
nu valorează cât o fărâmă
de omenie și de Iubire adevărată ;
și pentru toți acei care zidesc
un Pygmalion din lut,
îl urcă pe piedestalul inimii
și așteaptă să țâșnească fulgerele Iubirii
din piatra seacă,
uitând că bastonul lui Moise
aparține doar mitologiei ;
și pentru toți acei care au un rol
în imensa comedie umană,
purtând o mască
chiar și în fața lor înșiși.
Surâsul meu este clownul
care râde în arenă,
dar plânge în culise.
Surâsul meu este văzut
de toată lumea,
dar, amara realitate din spatele lui
poate fi văzută și înțeleasă
cu adevărat
doar de tine.“