Drumurile se crapa in cale
Incepem sa ne innecam mainile in izvoare,
Ochii in frunze de iarna,
Camasile in ferestre de grota fumeganda…
Cand scamele ne sunt hrana zilnica
Grohaind dupa plapuma onirica
Ce ne strangea oasele fisurate
Crezand ca-I pamantul de sub cosciug…

Scara isi pierde treptele in vant
Mii de aripi se frang in neantul de plumb
Sute de greieri amutesc cu viorile-n subtioara
O luminita se apropie
Papadiile omoara!

Clepsidra zboara adulmecand planete
Iar degetu-mi prins intr-un carcel zbiara,
Scormoneste la radacinile unui drog
Scrijelind pietre afone in drumul sau incurcat printre fire de ata
Genunchi-mi dezvelesc de pielea finita
Dezmortind nuclei de celule
In calea mea spre desavarsire!

…ai vazut!...scaunul meu ma incalzeste!
Tremura imboldit de trei fire
Unul rosu
Unul negru
Unul verde
Iar parul meu prinde putere
Se ridica la cer
Tinandu-mi duhul de piept
Atingand Soarele la poale
Ascunzandu-ma pe calea luminata
Ce pe Batranu-mi arata!

Trupu-mi zambeste regeste
Necontrolat in pasii de zestre!