agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 6499 .



Colțurile sferei (1)
poezie [ ]
(vedem noi mai târziu)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Yannelis ]

2007-12-27  |     | 




Din spuma de poveste și nor de gând din vis, un țărm năștea o mare și-o punte de abis. Þi-am zis că posibilul și imposibilul sunt în locul albelor și negrelor din șahul clasic? Cred că cel mai simplu este să nu-mi explici și nici să nu-ți dorești nimic, să nu știi de unde vin, peste tine, bucuriile și tristețile și nici ce-ai făcut ca să le meriți... iar într-un moment să trăiești disperarea din fața dulapului cu 5 uși pe care-l deschizi și din el năvălesc toate cele bine rânduite și de tine neștiute... știi cum au apărut colțurile sferei? După câte o sărbătoare, care ținea trei zile și trei nopți... apoi o tăiam pe arătură până la prima gură de tunel și mă ascundeam sub munte, până trecea întunericul, de vedeam iarăși lumina sclipind cărbunele-n auriu, ca penele corbului... apoi ieșeam și mă întâlneam cu nălucile, cu care mergeam și spărgeam nucile și făceam cozonaci și ruladă cu mac mult... deasupra țineam întotdeauna un zar și-o sferă care-și vorbeau și noi le învățam rosturile. Prima era sfera, care și acum se rostogolește pe scară...



sfera: Din sania cu surle și zurgălăi zglobii coboară-n vis năluca și-ntreabă: tu când vii?
te-aștept în bucuria magiei de Crăciun... pe unde-mi ești iubite? eu sunt pierdută-n drum... și parcă în tăcerea-ți nu mai găsesc cuvânt... tu lași în mine golul și-l ai purtat de vânt... nici nu găsesc parfumul, uitat într-o privire... de unde să-ți dau visul... din ce, o amintire? Poate că ai puterea să-mi fluturi, la fereastră, un zâmbet și-ntr-o șoaptă să chemi iubirea noastră... de-ai ști câtă durere se lasă peste gând, ai ninge-n clipa caldă într-un sărut plăpând...



zarul: habar nu am de unde să-ți regăsesc visarea... iubita mea rămâne, înseninată, marea... de-ai fi măcar o clipă prezentă, cum e ea, aș prinde veșnicia-n sărutul tău de-o stea... aș aduna-o-n mine și aș putea să-ți dau din blânda ei lumină și visul să ți-l iau într-un azur de seară și-ngemănând cu luna, din spuma unui val să nască iar minunea...



.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!