Atât de grea e așteptarea,
Când mă gândesc la revedere
Și parcă-mi taie răsuflarea...
O, inimă, tu dă-mi putere !

Și clipe, altădată scurte,
Clipe pierdute în visare,
Se-ntind acum pe veacuri multe...
O, suflete, tu ai răbdare !

Să vină, să o strâng la piept,
Să vină, cu-al ei foc de soare,
Să mă topesc încet, încet...
Soartă, fii binevoitoare !

Singur mă zbat și tot aștept
Și agonia mă omoară.
Crâmpei de gânduri în deșert...
Fă, Doamne, să nu mă mai doară !

Deja o simt atât de-aproape...
Căldură și parfum divin...
Mă-nvăluie în vis și șoapte...
Iubirea e ceva sublim...