Aștern gânduri
aduse de,
vântul de seară.
Mi se strecoară
din vânt în cuvânt,
rând pe rând
și nu pot să râd,
că-mi vine să plâng.
Cine-mi trimite
pe frunze,
desperecheatele muze,
ce-mi fac
din noapte zi,
fără a mă ști,
din vremuri trecute,
doruri pierdute,
priviri tăcute,
secundele mute,
dispărute ? Flora.