Scăldat fiind de zile-ntregi în vinul sfănt
Mă-ntorc pentru tine pe acest pământ.
Că iubesc la tine ceea ce faci din om
E ca si cum i-ai da vederea înapoi acestui orb...

Oh, Nelly, pasăre rară, în lumea deasă
Și concretă și cochetă, ești o leasă
Care nu mă lasă să-mi beau acest acid
Și nici aminte să-mi aduc de suicid...

Și dacă n-ai fi tu, acest pahar divin
Ar trece de la mine, și nu ar fi doar vin
Căci dacă nu pentru iubire - ce cuvânt!!
M-aș fi întors din nou eu pe pământ???

Și când vei pleca de aici va plânge cerul
Și-ți voi da-mprumut și îngerul
Și de mă vei înșela, meschino,
Fă-o, cu David al lui Michelangelo.

Ce ți-ar păsă ție, și nu cred că-i opțiune
Să devii aceeași Marie cu altă pălărie?
Când e atât de ușor să întorci spatele
Căci eu știu – mi-au făcut-o și altele!!!