agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-05-06 | |
Tiptil și fantomatic, tu, muză a tăcerii
Apari din nou să ne oferi un sunet al plăcerii! Și licuricii, steluțe verzi și rătăcite Îți admirau picioarele armonic despărțite. Luna de sus privea și sânu-ți mangâia, Pe nuri-ți ce o priveau argint ea așternea Păianjeni-ți croiau din firul lor cămașă Și vântul cel de seară îți dezvelea o coapsă. Pe glezna ta subțire și prea frumos sculptată, Încolăcită e brățară din iarbă-nfășurată. Un evantai de fluturi deasupra-ți poposea Și trupul tau firbinte așa ți-răcorea Și iat-o că apare, erotic-translucidă Pădurea întunecată își rupe a sa cortină, Lumin-aruncă luna în iarba-nsuflețită Acolo se așează, acolo se alintă… Și supină de plăcere pământul de sub tine, Și ispitiți de carne prind ingerii să se închine Încep greoi să se încline coroane de copaci, Și amuțesc cu gâtu-n sus armatele de draci. Și soarele se-nchină acum la chipu-ți sfânt. Și nu mai intră-n nori, ferit fiind de vânt Și doru-ți va purta un dor atât de crunt, Și cu atât mai crunt când vei fi sub pământ. Cu brațe diafane ea stânge iarba moale Și cu picioru-i gol descrie-n aer rotocoale, Și unghii își înfige în pulpe, când ridică, Și pe stele așterne tălpi, albe ca de frișcă Pădurea se desparte, fiori în ea se simt, Și îngerii par beți de parc-ar bea absint Tăcând acum chitic, și timpu’ a-ncremenit, Dar e o poveste lungă, bine c-ai adormit...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate