agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 711 .



De-ai ști ce dor îmi era de tine
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [GHILOTINA ]

2008-05-09  |     | 



De-ai ști ce dor îmi era de tine,
de zilele când te strângeam în brațe
printre tufișurile presărate pe coline
lăsând spinii, nepăsători, hainele să ni le agațe.

Îți mai aduci aminte? ne întindeam pe spate
cu brațele deschise către infinita vazduhului mare
asteptând să ne crească aripi puternice și late
pentru a înfrunta ispita ce ne aștepta ca un uliu
dincolo de zare
în timp ce aplecat deasupra noastră, bătrânul tei
cu flori înmiresmate,
ne urmărea tăcut, adâncit într-o tainică și
lungă contemplare.

Te-ai întrebat vreodată ce gânduri îl chinuiau,
ce vise și ce dorințe amestecate cu seva prin ramuri îi
curgeau,
cînd ne vedea lipiți unul de altul,
la umbra lui, gustând cu nesaț păcatul?

Daca aș putea da timpul înapoi
m-aș opri la aceleași zile însorite
în care nu existm decât numai pentru noi
și pentru simțurile noastre ce se împreunau nestingherite.

Eram tineri, frumoși cutezători,
doar ne astepta o viață minunată înainte
și nu ne păsa că suntem neam de muritori
nici că toate drumurile sunt pavate cu oseminte.

Dar, ce s-a ales din viața noastră sperată,
din dorințele și idealurile ce așteptau să fie împlinite?
Timpul aducător de furtuni și îmbătrânire care nu iartă
a trecut și peste noi și am ajuns epave biologice,
pe un țărm străin înpotmolite.

Mă bucur că te văd și așa, bătrână,
îmi place că nu ți-au dispărut surâsul și dorul,
că pe cap porți o argintie și strălucitoare cunună,
că nu ți-ai uitat prima iubire și nu ai tras peste speranță zăvorul.



.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!