În freamătul de șoapte, ce disting?
E vocea ta melodioasă.
Aștept să taci, să-ți dau un singur gând,
în liniștea, ce greu apasă.

De nu mă crezi, am să-ți arăt,
privirea cea duioasă.
De nu mă vrei, am să aștept,
să îți descoperi voalul de mireasă.

Tăcut stau și adulmec orice gând,
să îți desprind, arama de pe față.
Mă voi supune ție, suflet blând,
Și-ți voi deschide drumul către casă.