e o noapte de oțel
umbre
îngheață în colțuri piezișe
femei slute coboară-n oglinzi
zămislind carne de tun
acolo
unde începe realitatea
pe cea mai lungă stradă
mereu presimțiri
orașul
e o reptilă rapace
cerându-mi o țigară
prin plexul solar
numai ecooooouuuuul
devine tăiș
numai ecoooouuuul
devine tăcere
căldura
se întoarce spre inimă
și trupu-mi-carusel
în cădere
așteptând darnic
lovitura de grație

Calea Lactee e un rai sângeriu