La infinit de orizonturi si dincolo de ele,privim cu lacrimi de bucurie sau tristete,dorindu-ne sa intrezarim un dulce vis,o reala speranta!Fiecare dintre noi am trait poate un cosmar sau poate o bucurie imensa;o pierdere a celui drag,sau o poveste de dragoste...dar atunci cand finalul a fost cutremurator,nu am avut puterea poate,sa neridicam si s-o luam pe un alt drum,spre un nou inceput...Au fost clipe de durere in vietile noastre si poate ca nimeni nu ne-a fost alaturi,dar,sunt convins ca fiecare dintre noi am privit spre cer implorand speranta!Am stiut in adancul nostru,ca numai DUMNEZEU este un adevarat si loial PRIETEN;cel care niciodata nu ne-a parasit si n-o va face vreodata!...El ne-a aratat calea luminii...doar EL ne-a presarat VISELE...si numai EL a pus stropi de SPERANTA in sufletele noastre!Cred in vise si sperante;cred in iubiri absolute;eu cred in DIVINITATE,fara de care am fi doar simpli roboti fara sentimente.fara....VISE...fara SPERANTE!nu-ti spun sa crezi si tu,ci doar ma rog sa lasi deschisa poarta sufletului pentru a primi si simti,tot ce-i mai frumos si bun pentru tine!Nu pleca niciodata fiind suparat pe cineva, fara sa-ti iei ramas bun, fara un zambet...s-ar purea ca ziua urmatoare sa nu mai vina...si atunci ramai cu regrete!