agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1046 .



Aproape glosa
poezie [ ]
Cu frica si umilinta dedic aceasta scriere marelui MIHAI EMINESCU

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [amenophice ]

2008-07-24  |     | 



Aproape glosă
Cu frică și umilință dedic această scriere marelui MIHAI EMINESCU

Sinonim cu nemurirea,
E sunetul de flașnetă,
Ce din zori aduce stirea:
A născut marea planetă
Doar pământ negru si sare
Nici eroi și nici mirese,
Într-o zare ce nu are
Hronici vechi.., doar file șterse.

Încolțite de iluzii
Gândurile unei zile
Înfloresc in vagi concluzii,
Astronomice acvile,
Purtătoare de aleanuri
Ce pătrund cu frică firea
Preamărire, lanuri, flamuri,
Sinonim cu nemurirea.

Nici un spectru al iubirii
Nu conclude-n stări febrile
Din conceptul nemuririi
Un blestem în minți fragile
Ci impun doar fericirea
Într-o limpede sonetă
Și-un tablou, unde iubirea
E sunetul de flașnetă.

Cântul ei trezește patimi,
Valuri line si abise
Ca un bulgăre de lacrimi
Învelit în foi de vise
Ce privesc spre lumea toată
Observând in ea uimirea
Unde-i SCRISOAREA uitată?
Ce din zori aduce stirea.

Încruntat m-așez pe malul
Unei mări de stihuri albe,
Cânt și eu cum cântă balul
Mult nepotrivite salbe
Însă plâng văzând puterea,
Ce-a legat tot ce reflectă,
Uriașul vărsând fierea
A născut marea planetă.

De ce fiere si nu flăcări?
O-ntrebare prea banală
Uriaș născut de dascăli
Ucis de-o boală fatală
Zeu ținut adesea-n umbră
Și lovit de minți neclare
Ce si-a mai dorit la urmă ?
Doar pământ negru si sare.

Se-ntorc vremuri vechi ca hula,
Veremuri de singurătate
Când cu Hera nesătula
Vom da ochi pe înserate
Ne vom teme pentru viată
Și pentru florile-alese,
Și n-om mai avea sperantă
Nici eroi și nici mirese.

Golul din sufletul nostru
Nu-l va umle feeria,
Căci nu vom mai avea astru
Ce să-nfiripe-armonia.
Eu agnostic pur în sine
Cu pretențiile-avare
Caut aripe divine
Într-o zare ce nu are.

Am pierdut șirul la vorbe
Iar distanta e prea mare
Mai aștept să văd in tolbe
Versuri, nu vorbe bizare,
Răspunsuri ce stau întinse
Pe-un morman de vorbe-alese,
Ideile mari și nestinse
Hronici vechi.., doar file șterse.

Hronici vechi.., doar file șterse
Într-o zare ce nu are
Nici eroi și nici mirese,
Doar pământ negru si sare
A născut marea planeta
Ce din zori aduce știrea
E sunetul de flasnetă
Sinonim cu nemurirea.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!