Om de nimic
Uitat printre străini,
Tu grână fără spic -
O umbră printre spini,

De ce voit ți-ascunzi
Că vremea tăcut trece,
Tic-tac-ul nu-i auzi
La mâine privind rece?

Un vis aveai și tu,
Curat ai răsărit,
În mână c-un atu
De mic păreai servit;

C-a fost o cacealma
Sau viața te-a trișat,
Orgoliul sprea-ți calma -
Sufletul ți-ai linșat.

Mai ai timp să renunți
La viciile vieții,
Zâmbind să le denunți
Celulelor dreptății.

Când te-ai eliberat
Din unghiile lor,
Te vei simți curat,
Dar nu-ți va fi ușor.

Un timp te vor urma,
Te vor ademeni,
Voința sprea-ți curma -
Te vor înebuni.

Există doar o cale,
Sigură să răzbești -
Un scut voinței tale
Din visu-ți să-i croiești.