îmi place cum te împiedici în șireturi
de parcă fiecare zi care începe s-ar prețui în mătănii
s-ar face din noduri
îmi place să cred că ești credincioasă într-un fel
doar al tău
independent de treptele tocite și tălpile eunucilor
unui zeu crescut direct din țărână
obosit în piatră
euforic în streșini

vei intra la mine încălțată
îmi vei istorisi toate căderile
până la cea din urmă
întâmplător numită dragoste

___
Copyright Adela Setti