agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ O clipă de intruziune ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-11-26 | |
Pe catedrala de ploaie și de vânt lovită
Ce se-nalță spre cer de nori urmărită, Stă singur și dur un gargui demonic, Chipul luminat de-un fulger energic. Orașul mâhnit și șters de sus el privește, Îl vede mereu cum răsare, cum mereu ațipește. Căci timpul cel crud l-a uitat in vârf de turn, S-ajungă al lumii etern gardian nocturn. Și de sus el privește în depărtări fumurii, Unde stă a lui sfântă iubire oprită atingerii. O vede zâmbind și o vrea mai aproape, Aude și tânjește dupa-ei voce, cântec de harpe. Blestemată fie-i soarta ce l-a legat de-acesta turlă Și durerea de ere în el se adună, se rupe...și urlă. Dar gura-i de piatră, și glasul i-e mut, Iar urletul pentru toți a rămas tăcut, Iubirea ce-o poartă va rămâne ascunsă. Resemnat și tăcut cu inima-mpunsă, Garguiul masiv închide ochii-mpietriți, Și-o lacrimă cade din norii-negriți.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate