Doamne, iarăși sunt pământ
Închis în negrul meu mormânt
Trist și vesel, râd și plâng
Doamne, iarăși sunt pământ

Sunt vis, în dorul meu adânc
Lipsă seacă de cuvânt
Doamne, iarăși sunt pământ

În ceruri, sunt doar legământ
E rece în tristul meu mormânt
Te pierd pe tine, suflet sfânt
Te chem pe tine, rece vânt
Doamne, iarași sunt pământ

Sunt sacru Doamne, sunt pământ
Sunt apă moartă dintr-o viață
Cer senin închis în ceață
Doamne, iarăși sunt pământ

Închis în umedul mormânt
Fără vis, fără cuvânt
Sunt liber Doamne, pot să plâng
E tristă apa ce a rămas
E veșnic focul ce s-a ars
Aș vrea să strig, dar nu am glas

E trist aici în neagra groapă
Parcă pământul mă seacă
Sunt liber Doamne ,ce o să-mi facă
Soarele care mă arde
Luna care mă adoarme
În somnul trist și fără urme
Doamne ,unde suntem, Doamne?
Într-o lume de păcate
Sau în cer ,închis în noapte

Doamne , iar devin pământ
Închis în visul meu adânc
Aș vrea să ies, dar nu sunt sfânt
Aș vrea să mor, dar nu am mormânt

Sunt liber Doamne, sunt pământ
Fără suflet, fără gând
Fără viață în pământ
Sunt liber, și încep să plâng

Sunt trist că intru în mormânt
Nu mai văd decât pământ
Suflet trist și fără gând
Doamne, iarăși sunt pământ

N-am stele Doamne, în pământ
Sunt omul mort fără cuvânt
Doamne, iarași nu am mormânt