agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 6266 .



marmurile mele prinse-n lut. splendida deturnare
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Pericle ]

2009-01-18  |     | 



prinsese gust de perfecțiune
îi plăcuse spusa unei femei trecătoare prin viața lui
ai grijă ești un perfecționist
luase vorba ca pe o laudă supremă
chiar se întrebase
de unde atâta inteligență
atâta sensibilitate
la acea femeie bună doar să facă dragoste
după părerea lui
ai grijă ești un perfecționist îi răsuna în minte
acum când statuia lui propria lui statuie era gata
se plimba în jurul ei și-și repeta cu mândrie
ești un perfecționist
ai grijă
ai grijă

are într-adevăr statuia aceasta o vână subțire de negru
lui îi place să-i spună lut
cu toate că nu este lut
n-ar putea să fie lut ce să caute într-un bloc de marmură un firișor de lut
așa ceva e imposibil
dar lui îi place să-i spună lut chiar dacă este granit
sau hematit
sau altceva

ai grijă ești un perfecționist îi răsuna în urechi spusa femeii
pe care demult o părăsise
câte femei nu trecuseră prin viața lui de atunci încoace
ești un perfecționist
a frecat urma de lut
era doar o urmă undeva între gât și buric
a șters-o cu putere cu pietrele sale artificiale împănate cu grăunțe de diamante
a netezit cu pulberi scumpe până a dispărut acea urmă nesemnificativă
abia atunci a observat alta pe gamba stângă a statuii
și-a frecat cu putere și această urmă de lut
ești un perfecționist
tu trebuie în primul rând să fii mulțumit
apoi ceilalți
și a dispărut și această urmă

și-a admirat creația două zile încheiate
mânca lângă ea
bea lângă ea
lăsa ușa la toaletă deschisă pentru a nu o pierde din ochi
dormea lângă ea
și-a tras patul chiar acolo și noaptea întindea mâna mângâind-o

abia a treia zi a observat o altă urmă abia vizibilă de lut
pe spatele statuii
între omoplatul drept și mijlocul spatelui
și în cap i-a răsunat vorba femeii sale de altădată
ești un perfecționist
un perfecționist
și din nou a folosit cu îndârjire și cu uimire pulberile sale abrazive
hârtiile sale pline de diamante
cârpele sale mângâietoare care dădeau strălucire
și din nou altă urmă a apărut
și din nou alta
și alta

lutul din mine își spunea el
lutul din mine încearcă să mă reducă la statutul lui
încearcă să-mi ia perfecțiunea
nu trebuie să uit niciodată că sunt perfecționist
ai grijă își spunea și el
ai grijă își repeta ca pe un verset acea vorbă de altădată

nu și-a dat seama că între timp statuia lui era din ce în ce mai tocită
mai subțire
mai scundă
mai fragilă
ai grijă ești un perfecționist ești un perfecționist un perfecționist
și freca încontinuu firele de lut urmele de lut petele de lut din ce în ce mai multe

într-o dimineață s-a trezit fără statuia lui propria lui statuie
primul gând a fost că cineva i-a furat-o
apoi a văzut grămezile de praf de marmură
ce-i acopereau obiectele până atunci atât de familiare
a răscolit prin ele dar nu a găsit decât unelte perfecționate
pulberi de netezire
hârtii și pietre abrazive
cârpe moi
ai grijă îi răsuna ecoul în minte ești un perfecționist un perfecționist

am grijă și-a spus șoptit pentru prima dată
sunt un perfecționist
și s-a privit în oglindă
lutul era acolo
pe el
statornic
singur el cu lutul lui
fără nimeni altcineva

și-atunci a confirmat îngrijorarea acelei femei
am grijă a rostit printre dinți am grijă a rostit cu buzele strânse
sunt un adevărat perfecționist
sunt un adevărat perfecționist
sunt un adevărat perfecționist
și-a luat toate instrumentele sale de lucru
și și-a dat treptat jos tot lutul de pe el
rostind tot timpul
sunt un adevărat perfecționist
sunt un adevărat
sunt un
sunt
.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!