mă trezesc.

o bucată de argint oxidat
zbiară electric la mine
scântei de polizor
lacrimi ale norilor închistați
de marginea de sus a firmamentului
încep să danseze tot mai hipnotic
zvon fluid continuu brownian
e prânz dar soarele nu a apărut
stă mistuit undeva
după perdeaua de copaci din orizontul cocoșat
de atâta vreme ce a trecut peste el
și tot plouă...

mă culc la loc.