agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ muÈ™cătura din priviri ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-02-16 | |
Ce este fericirea?
Ce simpla intrebare N-a fost in stare a raspunde omenirea Nici eu azi sa-ti raspund nu sunt in stare Himera, vis, iluzie, aievea Orice ar fi, o meritam ca soarta In viata curga laptele si mierea Caci fara ea ar fi o viata moarta Si totusi, ce e fericirea? Sau mai bine Cand poate omul spune ca e fericit? Eu o simt doar atunci cand sunt tine? Cand imi strecori cate-un cuvant zambit? Poate atunci cand sarut a ta mana Si gura calda, ochii iti sarut? Sau cand te-ascund in noaptea plina Sa traim, iar, amorul nevazut. Deci, ma-treb. Oare… asta-i fericirea? Nu stiu, oare sunt eu fericit? Dar tu? Raspunsul e iubirea?!? Si totusi… fericiti n-am fost cat am iubit. Ce este fericirea? Ce intrebare simpla… In negura nocturna imi ascund iar privirea Dar intrebarea scurta imi bate inca-n tampla. Sa fie oare cand esti a mea, cand sunt al tau? Si – atunci de ce sunt trist apoi? De-i fericire asta nu s-ar preface-n rau, Si ochii tai ar rade si cand nu suntem noi. Dar nu rad…, tristi se-nchid in sine, Fetita mea cu gura de cirese Inchide ochii surazand spre vise Iar eu raman sa-ti scriu ascuns poeme Fetitul meu sa-mi fie fericirea? Cand nu te vad sufletul imi ingheata Sa te sarut! Atat imi e menirea. Sa fi a mea e tot ce vreau in viata. Fericirea o poti gasi in ochii de copil Privind in ei privesti in al tau suflet In ochii lui te vezi gol si umil Si pentru-o clipa opresti al vietii umblet Copiii omului, ai tai, ai mei, mereu copiii… Copii mai mari cu copii mici suntem si noi Sunt fericit cand vad seara copiii Dar ochii mei rad doar cand suntem noi. Ce rost au toate astea? Imi exprim uimirea… Ce rost cand nu esti fericit? Familia, copiii, casa, munca… probabil asta-i fericirea Dar ce rost au cand nu mai esti iubit? Tu ma iubesti? Esti tu fericita oare? Cate-ntrebari, cate raspunsuri… cate? Ce multe sentimente am acum… si ce mult doare Sa-ti spun ca te iubesc prin gesturi mute Fericire este oare asta? Traind iubirea fara a putea simtii Fara sa te aud, fara sa te vad, fara sa te gust, fara sa te simt, fara sa-ti vorbesc… fara toate astea Traind iubirea doar din reverii… Si atunci …. Atunci abia… simt ce e fericirea… Eu cel putin, simt ce e pentru mine, Cand in maini iti prind chipul si-n ochi iti prind privirea Cand tot raul din lume-l vad deodata bine Cand buzele-mi din gura ta isi sorb nectarul Si beau pana la fund intreg paharul Iubirii ce o port in mine. Eh, nu pot raspunde la intrebare Raspunsul il gasesti posibil in cugete intime Fericirea este starea dorita de oricare Pentru mine e ce simt cand sunt cu tine.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate