ZAVOR

Pe portativ se-ntoarce cheia beznei
în apropierea zilei e un pian
uitat, în grabă, lângă alte arme,
din burta unui cal troian.

Nu-ți fie teamă, din această noapte,
soldații-au ocupat o casă-cer,
poarta cetății nu se va deschide
din mâna mea îi am făcut mâner
și peste lanțul viu până la ziduri,
din talpa cu pământ și osul gleznei.
Iubito, sunt zăvorul ce te-așteaptă,
la poartă, încuiat cu cheia beznei.