agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ O clipă de intruziune ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-03-16 | |
Noaptea când liniștea-i stăpână,
Când luna apare dintre nori, Nu-i nimeni treaz să vadă Cum plângi întruna până-n zori. Fragmente de vis și doruri strivite Vorbe nespuse pe buze lipite. Un chip angelic de tristețe tatuat O iubire ce-n lacrimi s-a diluat. ............................................... Tot ce-a mai rămas, sunt amintiri zdrențuite... Eu nu te-am iubit, poate doar prin cuvinte, Sunt un călător uitat pe-un vas necunoscut Am încercat să te iubesc... îmi pare rău... nu am putut. Era mai bine dacă nu mă întâlneai Azi poate fericită, cu alt băiat erai, Sunt doar un egoist cu sufletul pustiu Îmi pare rău că te-am rănit... e prea târziu... Aici mă opresc, tu mergi mai departe Pe singurul drum înainte, cu trotuare sparte. Și totuși... știam cum va fi Cândva, mai târziu și tu vei ști. Știu... că niciodată nu o să mai vii În locul în care îți recitam poezii, Acolo a rămas doar un mormânt cu amintiri Ai vărsat lacrimi peste el și au crescut trandafiri...
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate