agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-04-03 | |
un oraș necunoscut privit noaptea
din balconul unui etaj 7 când în liniștea unei țigări intră toți oamenii adormiți de oboseală poate fi o femeie frumoasă uitată demult fără nume și fără chip după cum poate fi la fel de adevărat o târfă bătrână singură și tristă, nu judec civilizația unui neam după magazine ci după cimitire fiindcă înclin să cred mai mult în urme decât în urmăritori ca o condamnare a lipsei mele de a defini pierderile de comunicare într-un spațiu pentru care probabil nu am plătit toate amenzile de parcare de accidente de a gândi în general primăvara mă întrebi cum mi se pare ploaia – plăcută sau dezolantă eu stau nemișcat până vin încet cuvintele mă gândesc la struguri la câmpii la gutui încă nu știu de ce mă privești tocmai când în ochi am frunze arse și revin la orașul necunoscut în care când vreau să te ating îmi intră prin degete liniștea, pielea ta fără culoare pare străină mă scutur însă de prima impresie ca un câine proaspăt îmbăiat, privesc becurile stinse cu nostalgie solară dar ele mi te întind relief ondulat în care înaintez fără urme fără urme iată
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate