Start.7 martie 2009
Ce vă pasă vouă
De trecutul meu
De asta sunt ateu
Într-o lume credincioasă
Din lavă și pucioasă
Lași de dorit,dar lasă
Arată cui îi păsa
De tine sau de mine
Numai există bine
Fără mult rău..
Zău
Ce ar trebui să faci
Ca să te împaci
Cu ideea că numai poți să zbori
Că de mâine singurile flori
Vor fi cele de pe mormânt,
Udate de lacrimile celor care plâng
Și cine ar trebui să-ți zică
De moarte să n-ai frică
Să îi râzi sfidător..
Și ce dac-am să mor?
Nu-mi poți răpi iubirea
În ea zace fericirea
Nu într-o poză pe perete
Așa că du-te hoț de suflete
E timpul..dar poate nu vor
Nu poți lua viață tuturor
În construcția vieții totul este plat
Sunt pe șantier,înger necalificat
Mă țin de un scripete ușor
În care tot urc și cobor.

Mă trezesc dintr-un vis coșmar
Ceva pare neinregula dar,
Uit ceea ce am visat
Și mă ridic din pat.
Mă uit la ea,pe fruntea-i transpirată
O sărut pentru ultima dată
Îndrept oglindă către mine
Și în fine
Îmbrac pantalonii încruntați
Foarte șifonați
Și pornesc la drum...
Nu știu unde și cum.
Merg tot înainte de nebun
Tot înainte,dar nu pe același drum
Ceva e ciudat..
Poate sunt speriat
Poate adrealina..
Poate rutină?
Mă uit la ceas,secundele trec greu
Mă uit la cer,unde e Dumnezeu
Mă prăbușesc la pământ
Fără niciun gând
Un ultim efort
Simt că mă sufoc
Stop.Am simțit.
ahh..Te-am iubit
pff.Am murit.
Totul e succint
Mai am un singur instinct
Lent dar totuși foarte grăbit
Mă uit la ceas.Timpul s-a oprit.