Îndrăgostit de himere

Ajung să cred câte-n lună şi-n stele

Strig la demiurg să m-asculte

Şi la un moment dat ecoul

Îmi zdrobeşte timpanele

Descopăr cum tună

Şi fulgeră şi orbesc

Plouă cu bulgări

De sare

Mă doare

Când destinele se întâlnesc din întâmplare

Pe o alee ce poate fi doar a noastră

Te privesc şi înfloreşte

O plantă carnivoră

Albastră

Pentru tine sunt un vierme

Dar chiar şi aşa pot să te iubesc

Într-un cocon din care să zboare

Un fluture de copil… plouă cu soare

Aripi frânte

Port ochelari

Să nu-mi violeze realitatea retina

Închiriez amintirile orbilor

Ei nu disting culori

Ei nu visează

Cai verzi pe

Pereţi

Dacă aş putea să-ţi intru sub piele

Să-ţi încurc circulaţia globulelor roşii

Cu un semafor la fiecare intersecţie de vene

Să simţi ce înseamnă să ajungi în faza

De metastază sentimentală

Autoflagelarea unui om

Ce a devenit poet