Cavalerul negru, subțire și suav
s-a îmblânzit în anul 1543
sub forma unui surâs limpede de ceară...
Coloanele palatului au tremurat pripit
iar fluturii de afară
au dat năvală în Lună...
Trandafirii au lăcrimat pe ascuns
iar lăcrămioara s-a uscat de durere.
Gâzele din trifoiuri au înlemnit
așteptând să se declare ceasul
cu un gong de bronz și de argint...
Bocitoarele s-au despletit
și au deschis o horă înceată
sub Lună...

Era noapte, dar soarele a gemut
dincolo de munții colțuroși...

Peșterile lăcrimau din țurțuri verzui
iar liliacul și-a început danțul nebunatec.
În sfârșit, a bătut Ora...
Cavalerul venea sub formă de fantomă...