Am încercat să fiu, în margine de drum,
Pierdut în fum și ars - rest de țigară,
Strivit cu tot cu sufletul meu scrum
Sub un călcâi din lumea cea amară.

Cu pași de noapte-am vrut să fiu - eu dor!
Și cadă peste mine ochii tăi
Șoptindu-mi că speranțele nu mor
Când ei m-așteaptă adormiți și răi.

Dar nu! Mai bine-aș fi un singur zar...
Cu două prea e mare nenorocul,
Cum ne amestecăm într-un pahar
Vrăjiți de timpul care știe jocul!

Mai bine-n margine de drum să fiu pierdut,
Acolo-n lumea mea să uit de toate:
Cum te numeai...si cum ne-am cunoscut
Să nu mai știu - ca într-un fel de moarte!