Zilnic mă pregătesc să fiu copil
în fiecare zi îmi aloc o oră
stau, mă chinui (asiduu), transpir
suflu muci, cert, mă cert
plâng

iau creioane colorate cu gumă de mestecat
la cap
le ronțăi
îmi umplu o foaie a4
cu prostii
semne-absente, hieroglife-
litere

toate creioanele scriu numai albastru
sau negru-sânge (când e coadă la magazin)
însemnele chinuiesc tot timpul foaia
ea le înghesuie
le ordonează
eu stau și mă uit
cum se așează
ordonat

n-am înțeles niciodată când să termin
când se termină
se joacă și nu mai curg lacrimi;
câteodată foaia se udă
plânge și ea cu mine
mă dăscălește, să fiu cuminte-copil
să nu mai murdăresc

de ani buni/răi, mama mi-a spus
ești neascultător, tu o să pleci
repede, cât mai repede, departe
nimeni nu o să vrea suspine
să plângă
pt tine (scurt)
sunt rău, mă murdăresc pe mâini
nu am voie să zbier
nu tulbur pe nimeni
acum în cușcă

foile se strâng într-un top, castel tulburat
așezate ordonat, grijuliu
eficient-
eu sunt egoist
nu vreau să termin, să se termine
mă termin
Domini epuizatus

creioanele mele o să facă mult bine
sau rău, sau nu o să conteze
(operează cu noțiuni abstracte, absente)
pentru copiii de mâine
care se joacă și ei,
amendează legi de jucărie
nu scriu niciodată

albul e mamă, e cald vagin primitor
în brațe, pe sus, mă pune să dorm
absoarbe idei, lacăte a-cifrate
deschid cămăruțe de jucărie;
capul cade să stea
ordonat numai pe foaie
așezat
fără să scrie nimic