Am un coșmar cu Siberia și cu Fuscus
În stațiile de metrou,
Cu piruetele vulpilor albe,
Rătăcite-n ghetou.

Am un coșmar cu drezine
Și ziua de mâine îmi vine
Ca un costum Cavalli îmbrăcat pentru cine?
Trec prin oglinzi, ca niște porți se deschid;
Umblă un străin reformat în locul meu
Ca un afiș strecurat printr-un ochi de hublou.

Aștept să intru în valuri la rând,
Sunt pe o coastă înaltă,
Nu știu de-s lungit
În hamac sau pe-o targă.

Mi se scurge umbra, circular, în pământ.
Te-am iubit cum erai:
Frumoasă, desculță, răvășită de vânt.