Când doar în tine totul se învârte
și toate stau pe loc fără suflare
când toate lumile îți par mărunte
și le aprinzi lumini la întâmplare

mai ai de mângâiat cu dor o frunte
cu mâna care ai crezut că moare
mai ai cuvinte-n asfințite cute
mai ai de-aprins cu ele felinare

și dacă toate acestea nu te vând
și nu te dor când pleoapele închizi
pot somnul tău să-l tulbur lunecând
cu aripi furișate din omizi

te teme doar când ochiul se deschide
și ne arată trecători lumina
când spectrul nostru de efemeride
nu mai rămâne incitând retina