Stăteam ghemuiți pe canapea.
Era mai albă ca niciodată.
Asta după ce primul pitic plecase deja de acasă.

Stăteam ghemuiți,
noaptea era din ce în ce mai roșie,
ochii ei băteau toba în capul meu.

Până să plece toți piticii m-am ridicat și eu.
Am plecat.
Noaptea se făcuse roșie,
aerul proaspăt m-a lovit de mi s-au clătinat visele.

Trebuia să plec... La șase venea maică-sa.