e o haltă
te împiedici în sertare
ca să apară, ce
urme
ce degete
certitudinea sinapselor nostalgic acrișoare
niște butoni auriți
vălmășiți printre
chibrite biscuiți cercei lipsă rânduri
defecte din fabricație

stăm acum
rezemați
eu de-un bufet tu de scară
tragem răsucind o țigară
pe răscruce
să numim că bem ceai
în odaie
focul lovește-n tavan
linge lumina
din geam
se-ncolăcește pe substanța gri înghite
pământul
de sub picioare

o minunăție, constat
cutremurător
orgasm

i-aș da o pilulă s-ar potoli
însă-mi place
nespus
cum privesc un ceai
prin
funingini de zi

așezându-se pe picioare