eu stau la un capăt de clipă,
iar tu la celălat capăt adormit în brațele mele
cu brațele mele te învălui asemeni unei iedere
ce-mi înconjoară de jur împrejur sufletul,
tâmplele albe și tinere de dragoste
înflorind între cuvinte șoaptele nerostite încă

te arunci și revii din marea de cuvinte
aducându-mi buchete de iasomie
în timp ce buzele tale mă iubesc în tăcere
mângâindu-mi privirea cu adâncul ochilor tăi calzi
în care uneori aruncându-mă...mi-e teamă să mă găsesc

sunt goală între tine și mine
doar conturul umbrei se întinde asemeni unui fir de fum
încercuind tăcerea dintre iubirea noastră căruntă
și legându-ne îmbrățișarea în mijlocul sărutului,
iar tu dormi în brațele mele cu brațele mele te învălui
asemeni unei iedere