agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-05-18 | |
Și mă întreb cum de exist
așa, acum, aici? Cum de nu-s iarbă în muguri ofiliți pe rafturi? Și cum de astăzi tălpile-mi coc rădăcini când ieri și iarăși mâine cu ele eu despic neobosit pământul în lung și-n lat, pe meridiane, vânând prin falii largi idei și vise pe drumeaguri strâmte? Mi se sufocă întrebarea prin ridurile tale blânde; nu-ți tresării atât de crud mirarea. Nu mai ofta; da, știu că mă iubești. Mai frunzărește-mi încă o dată gândul să-ncremenesc între privirea ta și ziua din fereastră, să fie liniște în mine preț de o sfântă clipă. Mi-e bine așa, acum, aici, dar prea mult bine mă uzează, îmi ruginesc antenele cu care mângâi vântul, îmi încovrigă tolba cu arc și cu săgeți. Nu mă amenința cu plasele de fluturi și nu mă agăța în ramă pe pereți. Plec să mă plimb o viață; mă-ntorc din când în când în gând; când mor vin înapoi la tine, când mor o să rămân de tot.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate