agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-07-18 | | tu nu te saturi niciodată să rupi cate o culoare din mine să o pipăi să o adulmeci să dai de pământ cu ea poate sunt un fel de balsam consumabil un fel de adiere pe creștetul tău o basma tu nu te mai saturi niciodată să mă împături în patru să mă ascunzi între clipe să mă arunci dincolo de tine mă lansezi într-un hău imprecis sau mă depui ca pe o floare suspendată pe șine în clipa asta m-ai rupt violet-indigo-bleu-marin nu mai știu câte culori ți-au mai rămas să desprinzi cât să sorb plesnetul tău blestemat în slove albe și mersu-ți tărăgănat de orb Sub roțile ruginite ale unui an de fier apăsând cumplit pe șinele vieții mele numai o intrebare cândva rotundă ca pleoapele uimirii unui copil mai fremăta. In palmele lui inroșite orice cuvânt, orice zbatere sau orice interogație ingenuă ar sucomba. Acum nu mai am nici o culoare Acum, nu mai sunt Acum chiar și cel mai firav gest, moare: de ce? și doare! 9 dec. 02
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate