agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-11-18 | |
M-am născut în vremea îngropărilor de frunze,
izgonite din raiul foșnitor al copacilor până înapoi, în semințe. Nedumerit, țipătul meu a încremenit două anotimpuri răstălmăcindu-mi-le de atunci, continuu și neîntâmplător, în trup și suflet catifelat de femeie. Acestui deux-piéces incandescent îi asortez acum, răsucit pe ceafă castaniu până în provocator un coc franțuzesc și pantofii cu tocuri înalte, de vise curcubeice. Bijuterii nu am, doar scânteieri în privirile de chihlimbar. Credincioasă ideii de Ea am învățat pe de rost surâsul Monalisei, purtându-l mereu la vedere, roșu înflorit, în suflet. Sunt cocktailul amețitor al unei infinități de trăiri, potrivit de dulce, potrivit de amar, cu buzele înmuiate în praf delicat de iubire și pielea de mătase, naturală. Nu cer vieții decât ce mi se cuvine, ofer fără să mi se ceară și plâng doar pentru a nu strica ordinea firească a lacrimilor. Știu, sunt o femeie obișnuită. Și totuși, uneori mă întreb, cum ar fi fost dacă atunci, în vremea deportărilor de frunze, mă nășteam Eva? 15 noiembrie 2003
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate