Ne cunoscuse primavara asa imbratisati,
ne traiseram fiecare cate o jumatate de viata
Cristos invia peste fluviu, eram departe de noi,
departe, pe fluviu doar slepuri treceau.

eram ca o foaie alba, nescrisa,
tu ma foloseai sa-ti ambalezi sufletul
in loc sa scrii pe mine poezii:
te-am inteles si te-am iubit asa

in jurul nostru inflorisera saptamanile ciresului
si parul tau era ca un cantec, spune chitara
ce absurzi eram asa mici
impiedicand o curgere asa mare!

si apoi s-au oprit hoardele din alergare-
agricultura era un lucru pasnic si util
ne cunoscuse primavara imbratisati
absurd de mici, cand Cristos invia peste fluviu.