agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-02-23 | | Din atunci in acum mi se face un asa dor de tine... De vocea, glumele tale moi, mesajele si scrisorile tale. De zambetul tau stralucitor precum o luna plina ce-ti corupea cu totul mintea si trupul, Si mailurile virtuale incheiate toate in Pa! Stii mai Anca, eu sunt lupul ce pe prispa bunicii, dupa miezul noptii te adula... Te-am cunoscut la o partida de ping-pong intr-o noapte de miercuri, cand dupa o bauta buna (ascultand the fight song) ne-am pus pe destainuiri. Si trecuse si de sase iar noi tot vorbeam; la etaj mariam daduse somnul la maxim iar lui grig in seara aia i se blocase si cartela SIM. Am vorbit atunci despre toate. Despre curaj si frica de moarte metafizica, budism, forte superioare, zen, (mi-ai spus si cat de mult iti plac iron maiden) dar ce-ai uitat a fost atunci sa-mi spui ca acasa ai prieten... Te-am cunoscut pe tine in piata romana la coloane, La o cana cu vin fiert la cota 2500 si ceva, sus la cabana; Te-am cunoscut intr-un garaj din viitoarea statiune azuga intr-o limuzina grena sub o stea ascultandu-mi ruga; Te-am cunoscut in sala dalles la o expozitie de fantasme, la cinemateca union, la tess, (tocmai te dezlipisei dintr-o carte de basme) Te-am cunoscut la ceasul de la Universitate asteptandu-te pe toate bancile ocupate. Te-am cunoscut pe bordura de la scala, cantandu-ti iubirea si ura (do re mi fa sol la...) La intersectia de eu si cu tine la o cana de vin fiert, bere si ulei de import de masline... Te-am cunoscut in noptile cu lunile cele mai pline Cand fantomele de noi doi se intalneau astral dincolo de conceptele de rau si bine; Te-am cunoscut in taramul notelor muzicale- pe tarmul Marii Meditarane... Si in toate cantecele despre iubire si mare de pe caseta asta inregistrata cu vama veche, Oh, anca, anca... nimic nu este ceea ce pare Nici adevarul nu este in general adevarat si poate ca nici macar noi nu suntem suflete pereche... Ce stiu insa este ca din atunci in acum mi se face un asa dor de tine, Si atunci ma prefac in ideea de valuri pentru a iti patrunde in minte... Asteptandu-te sa ma furi. Stii mai anca, eu te... te... te... IUBESC!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate