agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-03-05 | |
e-un întuneric
mereu renăscând printre vise – pronaos luminat de lumânări aprinse pentru sufletul celor morți: catapeteasmă cu candele stinse, altarul cu zăvorâtele-i porți apă a nebotezării: privirea mea c-un ochi creștin, c-un ochi păgân; picioarele-mi călcând răstignite sub stâlpul de foc, sub stâlpul de fum e-un întuneric mereu renăscând printre zile – pronaos luminat de lumânări aprinse pentru sufletul celor vii: cărți sfinte cu galbene file deschise-ntre-a ști și-a nu ști inel de cununie: uimirea mea cu verbe creștine, cu verbe păgâne; mâinile-mi împărțind hrana în aur și vin, în aur și pâine e-un întuneric viu și mort ca răstignitul de pe crucea ce o port – de-aceea nu deschid altarul ca infirm, ci ca un sfânt creștin sau ca un sfânt păgân – cu iubire e-un întuneric mort și viu între ce-am fost și ce-o să fiu – de-aceea-n pragul naosului eu rămân: un sfânt creștin, un sfânt păgân – prin lumină și-a fi păgân, creștin a fi: sunt vii cei morți și morți cei vii – prin păcate de-auzi, dar, doamne-al sufletului meu (e-un întuneric ud și greu peste toate) dă-mi aripi, gheare și dă-mi drum: prin mine însumi ca să scurm spre înălțarea-mi …
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate