agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-05-06 | |
Și totuși mai lasă-mi acest ultim vers,
Cu toată ființa mea de lut flămând Să-mi mângâie pana cu cântul lui șters Să plângă și primul și ultimu-mi gând. De-mi furi fără suflet și ultima clipă, Rămână-mi visarea în rima târzie; Străină mi-e moartea prin umbre ce țipă, Mă sting fără vorbe urlând poezie. Îmi pare că somnul îmi fură din pleoape Și visul îmi soarbe cu poftă suflarea, Tot cântul mă arde murind peste ape. Nu lupt cu sfârșitul, mă frânge uitarea. În cioburi strivite îmi văd chipul ars De moartea ce-mi curge prin vine străină Și strig prea-sălbatic cu ultimu-mi glas: Mai lasă-mi un vers, tu iartă-mi o vină! În palma mea veche mai pune-mi o pană Și varsă-mi din stele cerneal-argintie, Să scriu fără pace, să țip ca o rană, Să mă înec râzând în poezie. Eu pot să mor cu buzele curate, Nu-Þi cer nimic, Stăpâne-n univers: Nu vreau nici rai și nici iertare de păcate, Vreau să mă sting în glas de ultim vers.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate